sfăt

Romanian

Etymology

From s- +‎ făt.

Noun

sfăt m (plural sfeți)

1. sexton

Declension

Declension of sfăt

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) sfăt	sfătul	(niște) sfeți	sfeții
genitive/dative	(unui) sfăt	sfătului	(unor) sfeți	sfeților
vocative	sfătule		sfeților

References

• sfăt in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN