sfătoșenie

Romanian

Etymology

From sfătos +‎ -enie.

Noun

sfătoșenie f (plural sfătoșenii)

1. wisdom

Declension

Declension of sfătoșenie

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) sfătoșenie	sfătoșenia	(niște) sfătoșenii	sfătoșeniile
genitive/dative	(unei) sfătoșenii	sfătoșeniei	(unor) sfătoșenii	sfătoșeniilor
vocative	sfătoșenie, sfătoșenio		sfătoșeniilor