sforăitură

Romanian

Etymology

From sforăi +‎ -tură.

Noun

sforăitură f (plural sforăituri)

1. snort

Declension

Declension of sforăitură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) sforăitură	sforăitura	(niște) sforăiture	sforăiturele
genitive/dative	(unei) sforăiture	sforăiturei	(unor) sforăiture	sforăiturelor
vocative	sforăitură, sforăituro		sforăiturelor