silențiator

Romanian

Etymology

Borrowed from Italian silenziatore.

Noun

silențiator n (plural silențiatoáre)

1. silencer

Declension

Declension of silențiator

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) silențiator	silențiatorul	(niște) silențiatoáre	silențiatoárele
genitive/dative	(unui) silențiator	silențiatorului	(unor) silențiatoáre	silențiatoárelor
vocative	silențiatorule		silențiatoárelor