slăbătură

Romanian

Etymology

From slab +‎ -ătură.

Noun

slăbătură f (plural slăbături)

1. weak being

Declension

Declension of slăbătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) slăbătură	slăbătura	(niște) slăbături	slăbăturile
genitive/dative	(unei) slăbături	slăbăturii	(unor) slăbături	slăbăturilor
vocative	slăbătură, slăbăturo		slăbăturilor