snarpleikr
Old Norse edit
Etymology edit
Noun edit
snarpleikr m
Declension edit
Declension of snarpleikr (strong a-stem)
masculine | singular | plural | ||
---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | |
nominative | snarpleikr | snarpleikrinn | snarpleikar | snarpleikarnir |
accusative | snarpleik | snarpleikinn | snarpleika | snarpleikana |
dative | snarpleiki | snarpleikinum | snarpleikum | snarpleikunum |
genitive | snarpleiks | snarpleiksins | snarpleika | snarpleikanna |
References edit
- “snarpleikr”, in Geir T. Zoëga (1910) A Concise Dictionary of Old Icelandic, Oxford: Clarendon Press