soluționa

Romanian

Etymology

Borrowed from French solutionner.

Verb

a soluționa (third-person singular present soluționează, past participle soluționat) 1st conj.

1. to solve

Conjugation

    conjugation of soluționa (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a soluționa
gerund			soluționând
past participle			soluționat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	soluționez	soluționezi	soluționează	soluționăm	soluționați	soluționează
	imperfect	soluționam	soluționai	soluționa	soluționam	soluționați	soluționau
	simple perfect	soluționai	soluționași	soluționă	soluționarăm	soluționarăți	soluționară
	pluperfect	soluționasem	soluționaseși	soluționase	soluționaserăm	soluționaserăți	soluționaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să soluționez	să soluționezi	să soluționeze	să soluționăm	să soluționați	să soluționeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		soluționează			soluționați
	negative		nu soluționa			nu soluționați