sortare

Romanian

Etymology

From sorta +‎ -re.

Noun

sortare f (plural sortări)

1. sorting

Declension

Declension of sortare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) sortare	sortarea	(niște) sortări	sortările
genitive/dative	(unei) sortări	sortării	(unor) sortări	sortărilor
vocative	sortare, sortareo		sortărilor