spaționa

Romanian

Etymology

Borrowed from German spationieren.

Verb

a spaționa (third-person singular present spaționează, past participle spaționat) 1st conj.

1. (typography) to space

Conjugation

    conjugation of spaționa (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a spaționa
gerund			spaționând
past participle			spaționat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	spaționez	spaționezi	spaționează	spaționăm	spaționați	spaționează
	imperfect	spaționam	spaționai	spaționa	spaționam	spaționați	spaționau
	simple perfect	spaționai	spaționași	spaționă	spaționarăm	spaționarăți	spaționară
	pluperfect	spaționasem	spaționaseși	spaționase	spaționaserăm	spaționaserăți	spaționaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să spaționez	să spaționezi	să spaționeze	să spaționăm	să spaționați	să spaționeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		spaționează			spaționați
	negative		nu spaționa			nu spaționați