spovedi

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic исповѣдати (ispovědati).

Pronunciation

• IPA^(key): [spoveˈdi]

Verb

a spovedi (third-person singular present spovedește, past participle spovedit) 4th conj.

1. (religion) to confess (unburden oneself of sins in presence of a priest, in order to receive absolution)

Conjugation

    conjugation of spovedi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a spovedi
gerund			spovedind
past participle			spovedit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	spovedesc	spovedești	spovedește	spovedim	spovediți	spovedesc
	imperfect	spovedeam	spovedeai	spovedea	spovedeam	spovedeați	spovedeau
	simple perfect	spovedii	spovediși	spovedi	spovedirăm	spovedirăți	spovediră
	pluperfect	spovedisem	spovediseși	spovedise	spovediserăm	spovediserăți	spovediseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să spovedesc	să spovedești	să spovedească	să spovedim	să spovediți	să spovedească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		spovedește			spovediți
	negative		nu spovedi			nu spovediți

See also

• mărturisi