spulberător

Romanian

Etymology

From spulbera +‎ -tor.

Adjective

spulberător m or n (feminine singular spulberătoare, masculine plural spulberători, feminine and neuter plural spulberătoare)

1. shattering

Declension

Declension of spulberător

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	spulberător		spulberătoare	spulberători	spulberătoare
	definite	spulberătorul		spulberătoarea	spulberătorii	spulberătoarele
genitive/ dative	indefinite	spulberător		spulberătoare	spulberători	spulberătoare
	definite	spulberătorului		spulberătoarei	spulberătorilor	spulberătoarelor

References

• spulberător in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN