strâmtețe

Romanian

Etymology

From strâmt +‎ -ețe.

Noun

strâmtețe f (plural strâmteți)

1. narrowness

Declension

Declension of strâmtețe

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) strâmtețe	strâmtețea	(niște) strâmteți	strâmtețile
genitive/dative	(unei) strâmteți	strâmteții	(unor) strâmteți	strâmteților
vocative	strâmtețe, strâmtețeo		strâmteților