strănutare

Romanian

Etymology

From strănuta +‎ -re.

Noun

strănutare f (plural strănutări)

1. sneezing

Declension

Declension of strănutare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) strănutare	strănutarea	(niște) strănutări	strănutările
genitive/dative	(unei) strănutări	strănutării	(unor) strănutări	strănutărilor
vocative	strănutare, strănutareo		strănutărilor