strangula
Latin edit
Verb edit
strangulā
References edit
- strangula in Charles du Fresne du Cange’s Glossarium Mediæ et Infimæ Latinitatis (augmented edition with additions by D. P. Carpenterius, Adelungius and others, edited by Léopold Favre, 1883–1887)
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from Latin strangulare.
Verb edit
a strangula (third-person singular present strangulează, past participle strangulat) 1st conj.
- to strangle
Conjugation edit
conjugation of strangula (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a strangula | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | strangulând | ||||||
| past participle | strangulat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | strangulez | strangulezi | strangulează | strangulăm | strangulați | strangulează | |
| imperfect | strangulam | strangulai | strangula | strangulam | strangulați | strangulau | |
| simple perfect | strangulai | strangulași | strangulă | strangularăm | strangularăți | strangulară | |
| pluperfect | strangulasem | strangulaseși | strangulase | strangulaserăm | strangulaserăți | strangulaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să strangulez | să strangulezi | să stranguleze | să strangulăm | să strangulați | să stranguleze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | strangulează | strangulați | |||||
| negative | nu strangula | nu strangulați | |||||