stropși

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic стршити (stršiti).

Verb

a stropși (third-person singular present stropșește, past participle stropșit) 4th conj.

1. to crush
2. to beat up

Conjugation

    conjugation of stropși (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a stropși
gerund			stropșind
past participle			stropșit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	stropșesc	stropșești	stropșește	stropșim	stropșiți	stropșesc
	imperfect	stropșeam	stropșeai	stropșea	stropșeam	stropșeați	stropșeau
	simple perfect	stropșii	stropșiși	stropși	stropșirăm	stropșirăți	stropșiră
	pluperfect	stropșisem	stropșiseși	stropșise	stropșiserăm	stropșiserăți	stropșiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să stropșesc	să stropșești	să stropșească	să stropșim	să stropșiți	să stropșească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		stropșește			stropșiți
	negative		nu stropși			nu stropșiți