subînțelege

Romanian

Etymology

From sub- +‎ înțelege. Calque of French sous-entendre.

Verb

a subînțelege (third-person singular present subînțelege, past participle subînțeles) 3rd conj.

1. to imply

Conjugation

    conjugation of subînțelege (third conjugation, past participle in -s)

infinitive			a subînțelege
gerund			subînțelegând
past participle			subînțeles
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	subînțeleg	subînțelegi	subînțelege	subînțelegem	subînțelegeți	subînțeleg
	imperfect	subînțelegeam	subînțelegeai	subînțelegea	subînțelegeam	subînțelegeați	subînțelegeau
	simple perfect	subînțelesei	subînțeleseși	subînțelese	subînțeleserăm	subînțeleserăți	subînțeleseră
	pluperfect	subînțelesesem	subînțeleseseși	subînțelesese	subînțeleseserăm	subînțeleseserăți	subînțeleseseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să subînțeleg	să subînțelegi	să subînțeleagă	să subînțelegem	să subînțelegeți	să subînțeleagă
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		subînțelege			subînțelegeți
	negative		nu subînțelege			nu subînțelegeți