subordina

See also: subordiná

Italian

Verb

subordina

1. inflection of subordinare:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Anagrams

• rubandosi

Latin

Verb

subōrdinā

1. second-person singular present active imperative of subōrdinō

Portuguese

Verb

subordina

1. inflection of subordinar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Verb

a subordina (third-person singular present subordinează, past participle subordinat) 1st conj.

1. Alternative form of subordona

Conjugation

    conjugation of subordina (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a subordina
gerund			subordinând
past participle			subordinat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	subordinez	subordinezi	subordinează	subordinăm	subordinați	subordinează
	imperfect	subordinam	subordinai	subordina	subordinam	subordinați	subordinau
	simple perfect	subordinai	subordinași	subordină	subordinarăm	subordinarăți	subordinară
	pluperfect	subordinasem	subordinaseși	subordinase	subordinaserăm	subordinaserăți	subordinaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să subordinez	să subordinezi	să subordineze	să subordinăm	să subordinați	să subordineze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		subordinează			subordinați
	negative		nu subordina			nu subordinați

Further reading

• subordina in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)

Spanish

Verb

subordina

1. inflection of subordinar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative