sugera
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French suggérer.
Verb edit
a sugera (third-person singular present sugerează, past participle sugerat) 1st conj.
- to suggest
Conjugation edit
conjugation of sugera (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a sugera | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | sugerând | ||||||
| past participle | sugerat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | sugerez | sugerezi | sugerează | sugerăm | sugerați | sugerează | |
| imperfect | sugeram | sugerai | sugera | sugeram | sugerați | sugerau | |
| simple perfect | sugerai | sugerași | sugeră | sugerarăm | sugerarăți | sugerară | |
| pluperfect | sugerasem | sugeraseși | sugerase | sugeraserăm | sugeraserăți | sugeraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să sugerez | să sugerezi | să sugereze | să sugerăm | să sugerați | să sugereze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | sugerează | sugerați | |||||
| negative | nu sugera | nu sugerați | |||||