sulimătură

Romanian

Etymology

From suliman +‎ -tură.

Noun

sulimătură f (plural sulimături)

1. (Oltenia) make-up

Declension

Declension of sulimătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) sulimătură	sulimătura	(niște) sulimături	sulimăturile
genitive/dative	(unei) sulimături	sulimăturii	(unor) sulimături	sulimăturilor
vocative	sulimătură, sulimăturo		sulimăturilor