supralicita

Romanian

Etymology

From supra- +‎ licita.

Verb

a supralicita (third-person singular present supralicitează, past participle supralicitat) 1st conj.

1. to outbid

Conjugation

    conjugation of supralicita (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a supralicita
gerund			supralicitând
past participle			supralicitat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	supralicitez	supralicitezi	supralicitează	supralicităm	supralicitați	supralicitează
	imperfect	supralicitam	supralicitai	supralicita	supralicitam	supralicitați	supralicitau
	simple perfect	supralicitai	supralicitași	supralicită	supralicitarăm	supralicitarăți	supralicitară
	pluperfect	supralicitasem	supralicitaseși	supralicitase	supralicitaserăm	supralicitaserăți	supralicitaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să supralicitez	să supralicitezi	să supraliciteze	să supralicităm	să supralicitați	să supraliciteze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		supralicitează			supralicitați
	negative		nu supralicita			nu supralicitați