supraprețui

Romanian

Etymology

From supra- +‎ prețui or suprapreț +‎ -ui.

Verb

a supraprețui (third-person singular present supraprețuiește, past participle supraprețuit) 4th conj.

1. to overprice

Conjugation

    conjugation of supraprețui (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a supraprețui
gerund			supraprețuind
past participle			supraprețuit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	supraprețuiesc	supraprețuiești	supraprețuiește	supraprețuim	supraprețuiți	supraprețuiesc
	imperfect	supraprețuiam	supraprețuiai	supraprețuia	supraprețuiam	supraprețuiați	supraprețuiau
	simple perfect	supraprețuii	supraprețuiși	supraprețui	supraprețuirăm	supraprețuirăți	supraprețuiră
	pluperfect	supraprețuisem	supraprețuiseși	supraprețuise	supraprețuiserăm	supraprețuiserăți	supraprețuiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să supraprețuiesc	să supraprețuiești	să supraprețuiască	să supraprețuim	să supraprețuiți	să supraprețuiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		supraprețuiește			supraprețuiți
	negative		nu supraprețui			nu supraprețuiți

References

• supraprețui in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN