tămâier

Romanian

Etymology

From tămâie +‎ -ar.

Noun

tămâier m (plural tămâieri)

1. common juniper (Juniperus communis)

Declension

Declension of tămâier

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) tămâier	tămâierul	(niște) tămâieri	tămâierii
genitive/dative	(unui) tămâier	tămâierului	(unor) tămâieri	tămâierilor
vocative	tămâierule		tămâierilor

References

• tămâier in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN