teiuleț

Romanian

Etymology

From tei +‎ -uleț.

Noun

teiuleț m (plural teiuleți)

1. diminutive of tei; small linden

Declension

Declension of teiuleț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) teiuleț	teiulețul	(niște) teiuleți	teiuleții
genitive/dative	(unui) teiuleț	teiulețului	(unor) teiuleți	teiuleților
vocative	teiulețule		teiuleților