tocăni

Romanian

Etymology

Blend of toca +‎ ciocăni.

Verb

a tocăni (third-person singular present tocănește, past participle tocănit) 4th conj.

1. to knock, to thump

Conjugation

    conjugation of tocăni (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a tocăni
gerund			tocănind
past participle			tocănit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	tocănesc	tocănești	tocănește	tocănim	tocăniți	tocănesc
	imperfect	tocăneam	tocăneai	tocănea	tocăneam	tocăneați	tocăneau
	simple perfect	tocănii	tocăniși	tocăni	tocănirăm	tocănirăți	tocăniră
	pluperfect	tocănisem	tocăniseși	tocănise	tocăniserăm	tocăniserăți	tocăniseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să tocănesc	să tocănești	să tocănească	să tocănim	să tocăniți	să tocănească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		tocănește			tocăniți
	negative		nu tocăni			nu tocăniți