tocătură

Romanian

Etymology

From toca +‎ -ătură.

Noun

tocătură f (plural tocături)

1. mince

Declension

Declension of tocătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) tocătură	tocătura	(niște) tocături	tocăturile
genitive/dative	(unei) tocături	tocăturii	(unor) tocături	tocăturilor
vocative	tocătură, tocăturo		tocăturilor