trâmbițaș

Romanian

Etymology

From trâmbiță +‎ -aș.

Noun

trâmbițaș m (plural trâmbițași)

1. trumpeter

Declension

Declension of trâmbițaș

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) trâmbițaș	trâmbițașul	(niște) trâmbițași	trâmbițașii
genitive/dative	(unui) trâmbițaș	trâmbițașului	(unor) trâmbițași	trâmbițașilor
vocative	trâmbițașule		trâmbițașilor