transsubstanția

Romanian

Etymology

Borrowed from Latin trānsubstantiō.

Verb

a transsubstanția (third-person singular present transsubstanțiează, past participle transsubstanțiat) 1st conj.

1. to transubstantiate

Conjugation

    conjugation of transsubstanția (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a transsubstanția
gerund			transsubstanțiind
past participle			transsubstanțiat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	transsubstanțiez	transsubstanțiezi	transsubstanțiază	transsubstanțiem	transsubstanțiați	transsubstanțiază
	imperfect	transsubstanțiam	transsubstanțiai	transsubstanția	transsubstanțiam	transsubstanțiați	transsubstanțiau
	simple perfect	transsubstanțiai	transsubstanțiași	transsubstanție	transsubstanțiarăm	transsubstanțiarăți	transsubstanțiară
	pluperfect	transsubstanțiasem	transsubstanțiaseși	transsubstanțiase	transsubstanțiaserăm	transsubstanțiaserăți	transsubstanțiaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să transsubstanțiez	să transsubstanțiezi	să transsubstanțieze	să transsubstanțiem	să transsubstanțiați	să transsubstanțieze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		transsubstanțiază			transsubstanțiați
	negative		nu transsubstanția			nu transsubstanțiați

Derived terms

• transsubstanțiere
• transsubstanțiațiune

Further reading

• transsubstanția in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)