trenuț
Romanian
editEtymology
editNoun
edittrenuț n (plural trenuțuri)
- diminutive of tren; small train
Declension
editDeclension of trenuț
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) trenuț | trenuțul | (niște) trenuțe | trenuțele |
genitive/dative | (unui) trenuț | trenuțului | (unor) trenuțe | trenuțelor |
vocative | trenuțule | trenuțelor |