troc
French
editEtymology
editFrom troquer.
Pronunciation
editNoun
edittroc m (plural trocs)
Further reading
edit- “troc”, in Trésor de la langue française informatisé [Digitized Treasury of the French Language], 2012.
Romanian
editEtymology
editNoun
edittroc n (plural trocuri)
Declension
editDeclension of troc
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) troc | trocul | (niște) trocuri | trocurile |
genitive/dative | (unui) troc | trocului | (unor) trocuri | trocurilor |
vocative | trocule | trocurilor |