tropăitură

Romanian

Etymology

From tropăi +‎ -tură.

Noun

tropăitură f (plural tropăituri)

1. trot

Declension

Declension of tropăitură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) tropăitură	tropăitura	(niște) tropăiture	tropăiturele
genitive/dative	(unei) tropăiture	tropăiturei	(unor) tropăiture	tropăiturelor
vocative	tropăitură, tropăituro		tropăiturelor