uceniță

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic оученица (učenica).

Noun

uceniță f (plural ucenițe)

1. (dated) female disciple

Declension

Declension of uceniță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) uceniță	ucenița	(niște) ucenițe	ucenițele
genitive/dative	(unei) ucenițe	uceniței	(unor) ucenițe	ucenițelor
vocative	uceniță, ucenițo		ucenițelor