urâțit

Romanian

Etymology

Past participle of urâți.

Adjective

urâțit m or n (feminine singular urâțită, masculine plural urâțiți, feminine and neuter plural urâțite)

1. uglified

Declension

Declension of urâțit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	urâțit		urâțită	urâțiți	urâțite
	definite	urâțitul		urâțita	urâțiții	urâțitele
genitive/ dative	indefinite	urâțit		urâțite	urâțiți	urâțite
	definite	urâțitului		urâțitei	urâțiților	urâțitelor

Verb

urâțit (past participle of urâți)

1. past participle of urâți

References

• urâțit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN