vârlăior

Romanian

Etymology

From vârlan +‎ -ior.

Adjective

vârlăior m or n (feminine singular vârlăioră, masculine plural vârlăiori, feminine and neuter plural vârlăiore)

1. diminutive of vârlan

Declension

Declension of vârlăior

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	vârlăior		vârlăioră	vârlăiori	vârlăiore
	definite	vârlăiorul		vârlăiora	vârlăiorii	vârlăiorele
genitive/ dative	indefinite	vârlăior		vârlăiore	vârlăiori	vârlăiore
	definite	vârlăiorului		vârlăiorei	vârlăiorilor	vârlăiorelor

References

• vârlăior in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN