văduvi

Romanian

Etymology

From văduvă, văduv.

Verb

a văduvi (third-person singular present văduvește, past participle văduvit) 4th conj.

1. to become a widow or widower

Conjugation

    conjugation of văduvi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a văduvi
gerund			văduvind
past participle			văduvit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	văduvesc	văduvești	văduvește	văduvim	văduviți	văduvesc
	imperfect	văduveam	văduveai	văduvea	văduveam	văduveați	văduveau
	simple perfect	văduvii	văduviși	văduvi	văduvirăm	văduvirăți	văduviră
	pluperfect	văduvisem	văduviseși	văduvise	văduviserăm	văduviserăți	văduviseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să văduvesc	să văduvești	să văduvească	să văduvim	să văduviți	să văduvească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		văduvește			văduviți
	negative		nu văduvi			nu văduviți

Related terms

• văduvie