văduv

Romanian

Etymology

Inherited from Latin viduus, through a Vulgar Latin *viduvus.

Pronunciation

• IPA^(key): /ˈvə.duv/

Adjective

văduv m or n (feminine singular văduvă, masculine plural văduvi, feminine and neuter plural văduve)

1. widowed, sole

Declension

Declension of văduv

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	văduv		văduvă	văduvi	văduve
	definite	văduvul		văduva	văduvii	văduvele
genitive/ dative	indefinite	văduv		văduve	văduvi	văduve
	definite	văduvului		văduvei	văduvelor	văduvilor

Noun

văduv m (plural văduvi)

1. widower

Declension

Declension of văduv

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) văduv	văduvul	(niște) văduvi	văduvii
genitive/dative	(unui) văduv	văduvului	(unor) văduvi	văduvilor
vocative	văduvule		văduvilor

Derived terms

• văduvi
• văduvie

Related terms

• văduvă

Further reading

• văduv in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)