vălușor

Romanian

Etymology

From val +‎ -ușor.

Noun

vălușor n (plural vălușoare)

1. diminutive of val

Declension

Declension of vălușor

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) vălușor	vălușorul	(niște) vălușoare	vălușoarele
genitive/dative	(unui) vălușor	vălușorului	(unor) vălușoare	vălușoarelor
vocative	vălușorule		vălușoarelor

References

• vălușor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN