vorbăreție

Romanian

Etymology

From vorbăreț +‎ -ie.

Noun

vorbăreție f (uncountable)

1. (dated) talkiness

Declension

declension of vorbăreție (singular only)

	singular
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) vorbăreție	vorbăreția
genitive/dative	(unei) vorbăreții	vorbăreției
vocative	vorbăreție, vorbărețio

References

• vorbăreție in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN