zădărnici

Romanian

Etymology

From zadarnic +‎ -i.

Pronunciation

• IPA^(key): /zə.dər.niˈt͡ʃi/

Verb

a zădărnici (third-person singular present zădărnicește, past participle zădărnicit) 4th conj.

1. to thwart, to foil

Conjugation

    conjugation of zădărnici (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a zădărnici
gerund			zădărnicind
past participle			zădărnicit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	zădărnicesc	zădărnicești	zădărnicește	zădărnicim	zădărniciți	zădărnicesc
	imperfect	zădărniceam	zădărniceai	zădărnicea	zădărniceam	zădărniceați	zădărniceau
	simple perfect	zădărnicii	zădărniciși	zădărnici	zădărnicirăm	zădărnicirăți	zădărniciră
	pluperfect	zădărnicisem	zădărniciseși	zădărnicise	zădărniciserăm	zădărniciserăți	zădărniciseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să zădărnicesc	să zădărnicești	să zădărnicească	să zădărnicim	să zădărniciți	să zădărnicească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		zădărnicește			zădărniciți
	negative		nu zădărnici			nu zădărniciți

Derived terms

• zădărnicire