zgâi

Romanian

Etymology

From zgău, or less likely a Vulgar Latin *excavīre, from Latin cavum.

Verb

a zgâi (third-person singular present zgâiește, past participle zgâit) 4th conj.

1. (reflexive) to goggle, ogle, stare at intensely and with wide eyes
2. (reflexive) to scold, to harass, to come at

Conjugation

    conjugation of zgâi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a zgâi
gerund			zgâind
past participle			zgâit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	zgâiesc	zgâiești	zgâiește	zgâim	zgâiți	zgâiesc
	imperfect	zgâiam	zgâiai	zgâia	zgâiam	zgâiați	zgâiau
	simple perfect	zgâii	zgâiși	zgâi	zgâirăm	zgâirăți	zgâiră
	pluperfect	zgâisem	zgâiseși	zgâise	zgâiserăm	zgâiserăți	zgâiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să zgâiesc	să zgâiești	să zgâiască	să zgâim	să zgâiți	să zgâiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		zgâiește			zgâiți
	negative		nu zgâi			nu zgâiți

Synonyms

• se holba
• se bulbuca
• se bâzgoi (Banat)

Related terms

• zgăura