împăciuitor
Romanian edit
Etymology edit
Adjective edit
împăciuitor m or n (feminine singular împăciuitoare, masculine plural împăciuitori, feminine and neuter plural împăciuitoare)
Declension edit
Declension of împăciuitor
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | împăciuitor | împăciuitoare | împăciuitori | împăciuitoare | ||
definite | împăciuitorul | împăciuitoarea | împăciuitorii | împăciuitoarele | |||
genitive/ dative |
indefinite | împăciuitor | împăciuitoare | împăciuitori | împăciuitoare | ||
definite | împăciuitorului | împăciuitoarei | împăciuitorilor | împăciuitoarelor |