împrospăta

Romanian

Etymology

From proaspăt.

Verb

a împrospăta (third-person singular present împrospătează, past participle împrospătat) 1st conj.

1. to refresh
2. to freshen

Conjugation

    conjugation of împrospăta (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a împrospăta
gerund			împrospătând
past participle			împrospătat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	împrospătez	împrospătezi	împrospătează	împrospătăm	împrospătați	împrospătează
	imperfect	împrospătam	împrospătai	împrospăta	împrospătam	împrospătați	împrospătau
	simple perfect	împrospătai	împrospătași	împrospătă	împrospătarăm	împrospătarăți	împrospătară
	pluperfect	împrospătasem	împrospătaseși	împrospătase	împrospătaserăm	împrospătaserăți	împrospătaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să împrospătez	să împrospătezi	să împrospăteze	să împrospătăm	să împrospătați	să împrospăteze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		împrospătează			împrospătați
	negative		nu împrospăta			nu împrospătați

See also

• reînnoi, înnoi, înviora