înălța

See also: inalta

Romanian

Etymology

Inherited from Vulgar Latin *inaltiāre, derived from Latin altus (“high”). Compare Aromanian analtsu or English enhance.

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a înălța (third-person singular present înalță, past participle înălțat) 1st conj.

1. to raise, hoist
2. (transitive) to fly

   Să înălțăm zmeie.

   Let's fly kites.

Conjugation

    conjugation of înălța (first conjugation, no infix)

infinitive			a înălța
gerund			înălțând
past participle			înălțat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	înalț	înalți	înalță	înălțăm	înălțați	înalță
	imperfect	înălțam	înălțai	înălța	înălțam	înălțați	înălțau
	simple perfect	înălțai	înălțași	înălță	înălțarăm	înălțarăți	înălțară
	pluperfect	înălțasem	înălțaseși	înălțase	înălțaserăm	înălțaserăți	înălțaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să înalț	să înalți	să înalțe	să înălțăm	să înălțați	să înalțe
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		înalță			înălțați
	negative		nu înălța			nu înălțați

Synonyms

• ridica

Derived terms

• înălțare
• înălțător

Related terms

• înalt