înamora
Romanian edit
Etymology edit
Verb edit
a înamora (third-person singular present înamorează, past participle înamorat) 1st conj.
- to fall in love
Conjugation edit
conjugation of înamora (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a înamora | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | înamorând | ||||||
| past participle | înamorat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | înamorez | înamorezi | înamorează | înamorăm | înamorați | înamorează | |
| imperfect | înamoram | înamorai | înamora | înamoram | înamorați | înamorau | |
| simple perfect | înamorai | înamorași | înamoră | înamorarăm | înamorarăți | înamorară | |
| pluperfect | înamorasem | înamoraseși | înamorase | înamoraserăm | înamoraserăți | înamoraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să înamorez | să înamorezi | să înamoreze | să înamorăm | să înamorați | să înamoreze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | înamorează | înamorați | |||||
| negative | nu înamora | nu înamorați | |||||