începător

Romanian

Etymology

From începe +‎ -ător.

Adjective

începător m or n (feminine singular începătoare, masculine plural începători, feminine and neuter plural începătoare)

1. beginning

Declension

Declension of începător

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	începător		începătoare	începători	începătoare
	definite	începătorul		începătoarea	începătorii	începătoarele
genitive/ dative	indefinite	începător		începătoare	începători	începătoare
	definite	începătorului		începătoarei	începătorilor	începătoarelor

Noun

începător m (plural începători)

1. beginner
2. newcomer
3. novice, cadet

Declension

Declension of începător

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) începător	începătorul	(niște) începători	începătorii
genitive/dative	(unui) începător	începătorului	(unor) începători	începătorilor
vocative	începătorule		începătorilor