închinător

Romanian

Etymology

From închina +‎ -tor. Compare Aromanian ncljinãtor.

Pronunciation

• IPA^(key): /ɨŋ.ci.nəˈtor/

Adjective

închinător m or n (feminine singular închinătoare, masculine plural închinători, feminine and neuter plural închinătoare)

1. worshipping

Declension

Declension of închinător

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	închinător		închinătoare	închinători	închinătoare
	definite	închinătorul		închinătoarea	închinătorii	închinătoarele
genitive/ dative	indefinite	închinător		închinătoare	închinători	închinătoare
	definite	închinătorului		închinătoarei	închinătorilor	închinătoarelor

Noun

închinător m (plural închinători)

1. worshipper

Declension

Declension of închinător

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) închinător	închinătorul	(niște) închinători	închinătorii
genitive/dative	(unui) închinător	închinătorului	(unor) închinători	închinătorilor
vocative	închinătorule		închinătorilor