înfrunzi

Romanian

Etymology

Either from în + frunză or from a Vulgar Latin root *infrondīre, from Latin frondēscere, present active infinitive of frondēscō, from frons.

Verb

a înfrunzi (third-person singular present înfrunzește, past participle înfrunzit) 4th conj.

1. to leaf, produce leaves, cover with leaves or foliage
2. to embower

Conjugation

    conjugation of înfrunzi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a înfrunzi
gerund			înfrunzind
past participle			înfrunzit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	înfrunzesc	înfrunzești	înfrunzește	înfrunzim	înfrunziți	înfrunzesc
	imperfect	înfrunzeam	înfrunzeai	înfrunzea	înfrunzeam	înfrunzeați	înfrunzeau
	simple perfect	înfrunzii	înfrunziși	înfrunzi	înfrunzirăm	înfrunzirăți	înfrunziră
	pluperfect	înfrunzisem	înfrunziseși	înfrunzise	înfrunziserăm	înfrunziserăți	înfrunziseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să înfrunzesc	să înfrunzești	să înfrunzească	să înfrunzim	să înfrunziți	să înfrunzească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		înfrunzește			înfrunziți
	negative		nu înfrunzi			nu înfrunziți

Related terms

• frunză