înghesui

Romanian

Etymology

From în- +‎ ghes +‎ -ui, probably from Hungarian [Term?].

Verb

a înghesui (third-person singular present înghesuie, past participle înghesuit) 4th conj.

1. to stuff, cram, jam, pack in, press in, crowd

   Synonym: îndesa

Conjugation

    conjugation of înghesui (fourth conjugation, no infix)

infinitive			a înghesui
gerund			înghesuind
past participle			înghesuit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	înghesui	înghesui	înghesuie	înghesuim	înghesuiți	înghesuie
	imperfect	înghesuiam	înghesuiai	înghesuia	înghesuiam	înghesuiați	înghesuiau
	simple perfect	înghesuii	înghesuiși	înghesui	înghesuirăm	înghesuirăți	înghesuiră
	pluperfect	înghesuisem	înghesuiseși	înghesuise	înghesuiserăm	înghesuiserăți	înghesuiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să înghesui	să înghesui	să înghesuie	să înghesuim	să înghesuiți	să înghesuie
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		înghesuie			înghesuiți
	negative		nu înghesui			nu înghesuiți

Derived terms

• înghesuială

See also

• înfunda
• îndopa