înrudit

Romanian

Etymology

From the past participle of înrudi.

Verb

înrudit

1. past participle of înrudi

Adjective

înrudit m or n (feminine singular înrudită, masculine plural înrudiți, feminine and neuter plural înrudite)

1. related to
2. (especially in the context of language) cognate with

Declension

Declension of înrudit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	înrudit		înrudită	înrudiți	înrudite
	definite	înruditul		înrudita	înrudiții	înruditele
genitive/ dative	indefinite	înrudit		înrudite	înrudiți	înrudite
	definite	înruditului		înruditei	înrudiților	înruditelor