întâia

Romanian

Etymology 1

Pronunciation

• IPA^(key): [ɨnˈtɨ.ja]

Adjective

întâia

1. definite nominative/accusative feminine singular of întâi

Synonyms

• prima (primul)

Antonyms

• ultima (ultimul)

Etymology 2

From întâi.

Verb

a întâia (third-person singular present întâiază, past participle întâiat) 1st conj.

1. (obsolete) to give priority

Conjugation

    conjugation of întâia (first conjugation, no infix)

infinitive			a întâia
gerund			întâind
past participle			întâiat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	întâi	întâi	întâie	întâiem	întâiați	întâie
	imperfect	întâiam	întâiai	întâia	întâiam	întâiați	întâiau
	simple perfect	întâiai	întâiași	întâie	întâiarăm	întâiarăți	întâiară
	pluperfect	întâiasem	întâiaseși	întâiase	întâiaserăm	întâiaserăți	întâiaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să întâi	să întâi	să întâie	să întâiem	să întâiați	să întâie
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		întâie			întâiați
	negative		nu întâia			nu întâiați

References

• întâia in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN