întors

Romanian

Etymology

Past participle of întoarce.

Pronunciation

• IPA^(key): /ɨnˈtors/

Noun

întors n (uncountable)

1. return, returning, coming back

   Synonyms: înapoiere, revenire, întoarcere

2. overturning, reversal

   Synonym: răsturnare

3. (agriculture) ploughing (in autumn)

   Synonym: arătură

Declension

declension of întors (singular only)

	singular
n gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) întors	întorsul
genitive/dative	(unui) întors	întorsului
vocative	întorsule

Adjective

întors m or n (feminine singular întoarsă, masculine plural întorși, feminine and neuter plural întoarse)

1. returned, brought back
2. (about objects) crooked, curved, askew

   Synonyms: răsucit, încovoiat, strâmb

3. (about clocks and watches) wound up
4. (popular) castrated

   Synonyms: castrat, jugănit

5. (figurative, rare, about behaviour) weird, peculiar

   Synonym: ciudat

6. (figurative, rare, about words) cleverly, skilfully, natty

   Synonym: meșteșugit

Declension

Declension of întors

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	întors		întoarsă	întorși	întoarse
	definite	întorsul		întoarsa	întorșii	întoarsele
genitive/ dative	indefinite	întors		întoarse	întorși	întoarse
	definite	întorsului		întoarsei	întorșilor	întoarselor

Derived terms

• face calea întoarsă, apuca calea întoarsă
• merge până la calea întoarsă
• întors pe dos
• neîntors

Participle

întors

1. past participle of întoarce

References

• întors in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)